Pe fondul unei economii fragile și al unui deficit bugetar în creștere, Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat pe 1 iulie 2025 un pachet de măsuri dure, care va afecta mii de angajați din instituțiile publice. Mesajul este limpede: România trebuie să cheltuie mai puțin, iar statul trebuie să devină mai suplu. Însă dincolo de cifrele reci, se ascund vieți, familii și destine care vor resimți austeritatea în mod direct.
Ilie Bolojan: „Dacă ai funcționat cu 40 de oameni, poți funcționa și cu 20”
Premierul Ilie Bolojan a transmis public, prin intermediul unei declarații prezentate de jurnalistul Radu Tudor, că organigramele instituțiilor guvernamentale trebuie reduse drastic. Este o decizie care nu lasă loc de interpretări și care pune presiune directă pe angajații din aparatul bugetar.
„Statul trebuie să se reconfigureze. Cu mai puțin. Mai simplu. Mai eficient.” – este declarația-simbol a unui Guvern care pare hotărât să taie din structurile administrative, cu sau fără consultare publică.
Instituțiile vizate de concedieri masive
Printre structurile ce urmează să fie restructurate se numără:
- Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă
- Agenția Națională pentru Romi
- Agenția Națională Anti-Doping
- Autoritatea pentru Reglementarea Operațiunilor Petroliere Off-shore
- Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova
- Institutul „Elie Wiesel” și Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului
- Oficiul pentru Licență Industrială
Toate aceste instituții, aflate în subordinea Guvernului sau a Secretariatului General, au primit aceeași misiune: să funcționeze cu mai puțin personal, indiferent de consecințele umane.
Sporuri plafonate, salarii micșorate
Pe lângă valul de concedieri, Guvernul a decis plafonarea sporurilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut pe lună. Măsura vizează întregul aparat bugetar și este justificată prin nevoia de a reduce cheltuielile. Dar pentru angajații care se bazează pe aceste venituri suplimentare pentru a-și acoperi traiul de zi cu zi, impactul este devastator.
Reforma birocratică devine realitate dură
În birourile instituțiilor vizate, angajații nu mai vorbesc despre reforme, ci despre nesiguranță. Mii de familii așteaptă cu sufletul la gură listele de restructurare, în timp ce întrebarea „Oare eu sunt pe listă?” plutește peste tot. Sunt oameni la început de carieră, părinți singuri, persoane aflate în prag de pensie. Iar acum, toți riscă să piardă stabilitatea pe care se bazau.
Un obiectiv economic cu un cost social enorm
Obiectivul Guvernului este clar: eficiență și austeritate. Dar metoda ridică semne de întrebare. România a mai trecut prin astfel de măsuri în trecut, însă de această dată, reducerea vine brusc, cu o forță care poate destabiliza și mai mult sistemul public.
În spatele fiecărei organigrame tăiate se află un destin. Și chiar dacă pentru bugetul de stat este o economie, pentru cel concediat e o tragedie personală. De aceea, rămâne întrebarea esențială: cât de mult poți tăia din stat fără să tai din oameni?
Un viitor incert, o decizie ireversibilă?
România intră într-o nouă etapă de austeritate, unde statul promite să devină „mai eficient”. Dar eficiența nu poate fi măsurată doar în reduceri. Ea trebuie să fie dublată de viziune, de echilibru și de respect față de oameni. Iar în lipsa acestora, ceea ce pare o reformă poate deveni o rană socială greu de închis.
În birourile care se golesc și în casele unde nesiguranța devine noua normalitate, întrebarea rămâne: cine urmează?