Programul Rabla, cunoscut și apreciat pentru sprijinul oferit în reînnoirea parcului auto din România, va fi suspendat integral în următorii doi ani. Decizia, confirmată parțial de autorități și bazată pe surse guvernamentale, marchează un moment de cotitură pentru mii de români care sperau să își înlocuiască mașinile vechi prin subvenții acordate de stat.
Fondurile Rabla, redirecționate către obiective PNRR
Atât Rabla Clasic, cât și Rabla Plus vor fi puse în pauză. Guvernul justifică măsura prin necesitatea de a aloca resursele publice către proiecte cu un impact climatic mai ridicat, în conformitate cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit surselor, fondurile destinate acestor programe vor merge spre inițiative care contribuie direct la reducerea emisiilor de carbon.
O decizie dură, dar „strategică”
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că decizia este determinată de realitățile economice actuale și de presiunea bugetară crescută. „Este vital să investim în proiecte care generează un impact măsurabil, nu doar popularitate”, a afirmat oficialul. Ministerul a început deja o evaluare a tuturor programelor AFM, urmând ca doar cele cu eficiență dovedită să fie păstrate.
Pierderi semnificative pentru populație
În 2024, peste 80.000 de români au beneficiat de subvenții prin Rabla, cu prime de casare între 7.000 și 12.000 de lei. Suspendarea programului înseamnă, pentru mulți, pierderea unei șanse reale de a achiziționa un autovehicul nou sau electric. În lipsa acestui sprijin, piața auto riscă să se reorienteze spre vehicule second-hand, mai poluante.
Impact asupra pieței auto și mediului
România are deja un parc auto îmbătrânit, cu o vârstă medie peste media europeană. Suspendarea Rabla ar putea accentua acest decalaj și compromite progresele în reducerea poluării urbane. Segmentul vehiculelor electrice, în plin avânt în ultimii ani, se va confrunta cu o scădere semnificativă a cererii în absența subvențiilor.
Strategie nouă pentru AFM
Ministerul Mediului promite o restructurare a strategiei AFM, cu accent pe eficiență și transparență. Sprijinul financiar va fi direcționat doar către proiecte care demonstrează o legătură directă între investiții și reducerea emisiilor. În lipsa unei alternative viabile pentru Rabla, această repoziționare lasă însă un gol semnificativ în rândul programelor de sprijin pentru populație.
O decizie între constrângere bugetară și responsabilitate ecologică
Guvernul este prins între nevoia de a respecta țintele climatice și presiunea de a face economii bugetare. Suspendarea Rabla ar putea părea logică în cifre, dar rămâne discutabilă ca politică publică. Fără un plan compensatoriu clar pentru persoanele fizice, decizia riscă să submineze încrederea populației în angajamentele verzi ale statului.
Rămâne de văzut dacă această suspendare va fi urmată de o relansare strategică sau de apariția unui nou program mai eficient. Până atunci, românii își vor reconfigura planurile, iar piața auto va trebui să se adapteze unei realități complet schimbate. Programul Rabla, un simbol al tranziției către un transport mai curat, intră oficial într-o pauză nedorită.