Gestul președintelui Nicușor Dan la funeraliile lui Ion Iliescu a stârnit numeroase reacții și interpretări. Deși era așteptat să participe la una dintre cele mai importante ceremonii funerare de stat din ultimele decenii, șeful statului a ales o cale diferită, complet lipsită de expunere publică.
Absența completă de la funeralii
Nicușor Dan nu a fost prezent nici la Palatul Cotroceni, unde sicriul fostului președinte a fost depus timp de două zile, nici la slujba religioasă oficiată în Sala Unirii, și nici la Cimitirul Militar Ghencea III, unde Ion Iliescu a fost înmormântat cu onoruri militare. Surse din administrația prezidențială au confirmat că președintele a urmărit evenimentele de la biroul său, fără a ieși în fața publicului.
Un mesaj rece, dar calculat
Singurul semn oficial al implicării președintelui a fost un mesaj scurt transmis imediat după anunțul decesului:
„Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziției anilor ’90. Este obligația noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe. Dumnezeu să‑l ierte!”
De asemenea, Administrația Prezidențială a trimis o coroană de flori în numele instituției, fără alte gesturi simbolice.
O distanțare simbolică
Absența totală a președintelui de la ceremonii nu a fost trecută cu vederea. Presa și analiștii politici au remarcat această alegere ca o poziționare clară față de moștenirea controversată a lui Ion Iliescu. Unii comentatori au interpretat tăcerea și lipsa de participare drept un semn al dorinței de a marca o ruptură față de vechile structuri ale tranziției post-decembriste.
Alți mari absenți
Nicușor Dan nu a fost singurul lider politic care a lipsit. De la eveniment au absentat și fostul președinte Klaus Iohannis, Mircea Geoană, dar și alte personalități marcante ale clasei politice. Această lipsă colectivă a fost cu atât mai vizibilă, cu cât evenimentul a fost organizat cu onoruri de stat și transmis în direct.
Un moment care rămâne în istorie
Chiar și în absență, președintele Nicușor Dan a reușit să genereze reacții și să își transmită poziția: România are nevoie de asumare, de justiție și de desprindere reală de epoca tranziției. Iar această poziționare, chiar dacă tăcută, spune multe despre direcția pe care vrea să o imprime mandatului său.