Negocierile diplomatice dintre România și Federația Rusă se tensionează din nou, după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a criticat în termeni duri reacția autorităților române în urma unui incident delicat: pătrunderea accidentală a patru aeronave ucrainene în spațiul aerian românesc.
În spatele acestei declarații se simte clar o iritare profundă a Moscovei față de sprijinul constant pe care România îl acordă Ucrainei, într-un moment în care granițele devin din ce în ce mai fragile, iar războiul din apropiere se transformă într-o rană deschisă pentru întreaga regiune.
România încearcă să liniștească, Rusia provoacă
Totul a pornit de la un eveniment petrecut în noaptea de duminică spre luni, când sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale au detectat 12 aeronave ucrainene care zburau în spațiul aerian al Ucrainei, în apropierea zonelor Maramureș și Suceava. Patru dintre ele au pătruns, preț de câteva minute, și în spațiul aerian al României.
MApN a transmis un comunicat ferm, dar calm, în care a subliniat că „nu a fost pusă în pericol securitatea națională, viața oamenilor sau proprietățile statului român”. Mai mult, s-a explicat clar că pătrunderea aeronavelor s-a produs ca urmare a unor atacuri rusești asupra bazelor din vestul Ucrainei, iar avioanele au fost nevoite să se disperseze rapid pentru a evita distrugerea.
În acest climat de tensiune, autoritățile române au ales să nu alarmeze inutil populația. Dar gestul lor a fost interpretat de Moscova drept o slăbiciune.
Maria Zaharova: „România se preface că totul e în regulă”
Într-o declarație susținută joi, în cadrul conferinței de presă săptămânale, Maria Zaharova a transmis un mesaj categoric, în care a pus sub semnul întrebării integritatea și discernământul guvernului de la București.
„Autoritățile române se mulțumesc să spună cetățenilor că nu este nicio problemă. Dar cum pot ignora faptul că patru avioane militare străine le-au survolat cerul, fie și pentru câteva minute?”, a spus ea cu un ton acuzator.
Zaharova a mers mai departe, insinuând că România este „complice cu regimul de la Kiev”, pe care l-a numit „sângeros” și responsabil pentru destabilizarea securității din regiune. „Le e mai ușor să numere avioanele străine și să se prefacă că totul e în ordine”, a afirmat cu sarcasm.
O critică mascată într-o amenințare?
În ciuda tonului diplomatic aparent, declarațiile Mariei Zaharova par să transmită un mesaj mai adânc: orice toleranță față de Ucraina ar putea atrage după sine consecințe, fie politice, fie în planul imaginii internaționale. Rusia pare să nu mai tolereze atitudinile neutre sau cooperante în vecinătatea sa și trimite semnale clare că vrea să vadă granițele NATO „închise” simbolic pentru orice gest de sprijin față de Kiev.
Poziția Ucrainei și reacția românilor
Autoritățile de la Kiev au confirmat imediat că dispersarea avioanelor a fost o măsură tactică, de urgență, ca urmare a unui val masiv de atacuri rusești asupra infrastructurii militare.
Pe de altă parte, România a reacționat cu echilibru, trimițând aeronave pentru misiuni de recunoaștere și analizând atent situația. Niciunul dintre zborurile ucrainene nu a generat panică în rândul populației, iar abordarea calmă a fost apreciată de opinia publică internă.
În acest sens, vocea Rusiei se lovește de un zid de luciditate: românii nu se lasă târâți în conflicte generate de retorică politică.
Un joc geopolitic tot mai ascuțit
Ce devine evident în acest moment este că România, aflată la granița unui război care pare fără sfârșit, este prinsă într-un joc geopolitic tot mai tensionat. Pe de o parte, este angajamentul față de partenerii NATO și Uniunea Europeană. Pe de altă parte, este presiunea constantă venită dinspre Est.
România nu și-a schimbat poziția: sprijin pentru stabilitate, responsabilitate în gestionarea incidentelor și o atitudine prudentă în fața amenințărilor directe sau indirecte.
În lipsa unei escaladări a incidentului, ceea ce rămâne este contrastul între două lumi: una care răspunde cu diplomație, alta care își exprimă frustrările prin ironie și critici vehemente.
Viitorul apropiat va arăta dacă aceste declarații vor rămâne doar în zona replicilor tăioase sau dacă ele vor pregăti terenul pentru noi provocări. România, însă, pare hotărâtă să nu devieze de la linia echilibrului și a rațiunii.