În ziua în care România și-a luat rămas-bun de la fostul președinte Ion Iliescu, o nouă veste a stârnit îngrijorare în rândul apropiaților și al opiniei publice. Soția acestuia, Nina Iliescu, a avut nevoie de intervenția de urgență a medicilor chiar în locuința din Primăverii, în aceeași zi cu înmormântarea soțului ei.
Stare de sănătate fragilă, amplificată de durere
Potrivit unor surse apropiate familiei, Nina Iliescu, în vârstă de 93 de ani, a acuzat stări de slăbiciune accentuată și un episod de tensiune emoțională extremă, pe fondul pierderii soțului ei. Medicul de familie, alertat de rude, a ajuns în scurt timp la vila din cartierul Primăverii pentru a-i acorda îngrijiri medicale.
O iubire de o viață, zdruncinată de un ultim rămas-bun
Ion și Nina Iliescu au format un cuplu discret, dar puternic, unit nu doar prin dragoste, ci și printr-o viață trăită sub lumina reflectoarelor politicii. Deși mereu a ales să rămână în umbră, Nina Iliescu a fost un sprijin constant pentru fostul președinte. Pierderea lui a reprezentat, potrivit celor din apropierea lor, o lovitură profundă.
Medicii, reținuți în declarații, dar vigilenți
Echipa medicală prezentă la fața locului nu a oferit detalii publice despre diagnosticul exact, dar a precizat că intervenția a fost una „preventivă”, menită să evite o posibilă agravare a stării de sănătate a doamnei Iliescu. Aceasta a fost stabilizată, iar în prezent se află sub supraveghere medicală permanentă.
Respect și tăcere în jurul unei familii greu încercate
Atmosfera din jurul reședinței din Primăverii a fost una profund solemnă. Aproape de ora înmormântării, au fost văzuți membri ai familiei apropiate intrând și ieșind în liniște, fără declarații către presă. Nina Iliescu nu a fost prezentă la slujba de înmormântare, alegând să-și trăiască durerea departe de ochii publicului.
România privește cu emoție către ultimii martori ai istoriei recente
Evenimentul a adus în prim-plan fragilitatea vârstei și emoția unei despărțiri finale. Nina Iliescu rămâne, în ciuda suferinței, una dintre figurile simbolice ale tranziției postdecembriste, o prezență discretă, dar încărcată de semnificație într-o Românie aflată într-o continuă căutare de repere.