La mijlocul lunii iulie 2025, Institutul German pentru Cercetări Economice (DIW) a publicat un studiu care prognozează un deficit de miliarde de euro în sistemul public de pensii din Germania, odată ce generațiile numeroase născute între 1955 și 1969 – așa-numiții „baby-boomers” – vor intra masiv în pensie. Ca soluție temporară, cercetătorii DIW propun introducerea unui așa-numit „Boomer-Soli” – o contribuție suplimentară aplicată pensiilor și veniturilor de pensionare peste medie. Dar ce presupune concret această măsură și cum i-ar afecta pe pensionari?
Contextul propunerii
Potrivit DIW, subvenția anuală pe care statul o virează în bugetul de pensii va trebui să crească, începând din 2028, cu zeci de miliarde de euro dacă sistemul rămâne neschimbat. Motivul este simplu: mai mulți pensionari și mai puțini contributori activi. Pentru a diminua acest dezechilibru demografic pe termen scurt, institutul propune o taxă suplimentară temporară, aplicată doar pensionarilor cu venituri clar peste medie.
Cum ar funcționa „Boomer-Soli”
Propunerea prevede un prag neimpozabil de 1.048 euro net/lună. Toate veniturile din pensii – publice, ocupaționale sau private – s-ar cumula, iar partea care depășește acest prag ar fi taxată cu 10%. De exemplu, pentru o pensie netă de 1.500 euro, taxa ar fi de aproximativ 45 euro pe lună, iar pentru o pensie de 3.200 euro, în jur de 100 euro. Veniturile obținute ar urma să fie colectate între 2028 și 2038 într-un fond destinat suplimentării pensiilor mici sau stabilizării contribuțiilor.
Calculul DIW arată că măsura ar aduce între 8 și 12 miliarde de euro pe an. Deși pare mult, aceasta acoperă echivalentul unui singur „lunar” de pensii – semn clar că măsura ar fi doar un tampon temporar, nu o soluție definitivă.
Argumentele susținătorilor
Cei care susțin inițiativa invocă în primul rând echitatea: pensionarii cu venituri mari ar contribui cu o parte modestă pentru a reduce presiunea asupra contribuțiilor generațiilor mai tinere. În plus, taxa ar putea fi implementată rapid, fără modificarea Constituției, iar fondurile ar putea fi folosite pentru creșterea pensiilor mici, atenuând riscul de sărăcie la vârsta a treia.
Critici și riscuri
Oponenții consideră măsura mai degrabă simbolică și avertizează asupra efectelor negative. Institutul pentru Noua Economie Socială de Piață (INSM) o califică drept „placebo costisitor”, iar profesorul de economie a pensiilor Bernd Raffelhüschen o numește „falsă soluție”.
Principalele critici vizează:
- Dublă impozitare – pensionarii plătesc deja impozit pe venit, contribuții la sănătate și îngrijire.
- Risc constituțional – pensiile funcționarilor publici sunt protejate special, iar o taxă suplimentară ar putea fi contestată în instanță.
- Încălcarea încrederii – mulți „baby-boomers” au economisit suplimentar, iar o taxă retroactivă le-ar afecta planificarea financiară.
- Efect redus – 8-12 miliarde acoperă sub 4% din cheltuielile anuale ale sistemului.
- Impact economic negativ – taxe mai mari ar putea reduce consumul și investițiile seniorilor.
Perspectivă
Chiar și autorii studiului recunosc că „Boomer-Soli” nu este o soluție permanentă. Pe termen lung, Germania are nevoie de un pachet de măsuri: flexibilizarea vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață, creșterea gradului de ocupare, în special pentru femei și persoane slab calificate, și consolidarea pilonului de pensii private printr-o componentă solidă de capitalizare.