O decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR) riscă să slăbească serios mecanismul de control al averilor funcționarilor publici. Judecătorii au stabilit că publicarea online a declarațiilor de avere este neconstituțională, invocând dreptul la viață privată și demnitate. Totodată, s-a eliminat și răspunderea penală pentru funcționarii care nu pot declara averea rudelor.
Transparența, pusă sub semnul întrebării
CCR consideră că actuala formă a publicării declarațiilor încalcă dreptul la intimitate. Informații precum adresele imobilelor sau detalii bancare pot expune inutil funcționarii, făcându-i vulnerabili. În motivarea oficială, judecătorii afirmă că această „expunere publică echivalează cu o atingere nejustificată a vieții private”.
Dispare o pârghie importantă pentru ANI
O altă modificare majoră: funcționarii nu vor mai putea fi trași la răspundere penală pentru bunurile nedeclarate ale rudelor. Chiar dacă obligația rămâne în teorie, în lipsa unei sancțiuni clare, devine aproape imposibil de aplicat. Oricine poate susține că nu a avut acces la datele familiei.
Reacții dure din spațiul public
Horia Georgescu, fost șef ANI, avertizează că instituția devine ineficientă: „Titularul poate spune oricând că nu a primit informațiile. ANI nu ancheta, ci doar sesiza Parchetul. Acum nu mai are pârghii.”
Politologul Cristian Pîrvulescu atrage și el atenția asupra riscurilor: „România merge contra curentului european. La noi se cere transparență totală pentru 300.000 de funcționari, în timp ce în SUA doar 26.000 din 23 de milioane au această obligație.”
Parlamentul, presat să modifice legea
Legea ANI trebuie modificată în 45 de zile de la publicarea deciziei CCR. În caz contrar, articolele declarate neconstituționale vor fi eliminate automat. Miza este uriașă: această lege a fost una dintre condițiile esențiale pentru aderarea României la UE și un simbol al luptei împotriva corupției.
Unde tragem linia între intimitate și transparență?
Decizia CCR deschide o discuție de fond: cât de mult trebuie să știe publicul despre averea celor care ne conduc? Este o întrebare cu implicații directe asupra încrederii în instituțiile statului. Într-o țară în care corupția a produs dezamăgire și neîncredere, eliminarea unor instrumente de verificare riscă să adâncească prăpastia dintre cetățeni și stat.
În timp ce funcționarii câștigă mai multă protecție juridică, opinia publică pierde un instrument important de control. De acum înainte, responsabilitatea de a demonstra integritate nu mai e dictată doar de lege, ci și de comportamentul și transparența personală a fiecărui demnitar.