România se confruntă cu un avertisment ferm din partea Comisiei Europene, care cere adoptarea unui plan fiscal solid până cel târziu la 15 octombrie 2025. În lipsa acestuia, țara riscă pierderea accesului la fonduri europene, sancțiuni financiare și deteriorarea gravă a stabilității macroeconomice. Informația a fost transmisă pe surse de posturile Antena 3 CNN și Euronews România, în contextul reuniunii EcoFin, ce reunește miniștrii de finanțe ai statelor membre UE.
Depășirea deficitului și lipsa reformelor – motivele principale
Pe 4 iunie 2025, Comisia Europeană a constatat oficial că România a încălcat angajamentele bugetare asumate prin procedura de deficit excesiv. Deficitul ridicat și lipsa unui plan coerent de consolidare fiscală au atras o reacție dură din partea Bruxelles-ului, care cere acum un pachet de măsuri clare și asumate politic, menite să reducă dezechilibrul bugetar și să evite un colaps fiscal.
15 octombrie – termenul limită impus Guvernului
Guvernul român trebuie să prezinte până pe 15 octombrie 2025 un plan fiscal detaliat, aplicabil imediat și susținut de majoritatea parlamentară. Acesta trebuie să includă atât măsuri de creștere a veniturilor – precum majorări de taxe sau impozite –, cât și reduceri semnificative ale cheltuielilor publice. În paralel, România va fi obligată să trimită din șase în șase luni rapoarte privind execuția bugetară, sub supravegherea strictă a Comisiei.
Date-cheie: 30 iunie și 8 iulie
- 30 iunie 2025: Adoptarea prin lege sau ordonanță de urgență a unui prim set de măsuri fiscale negociate cu oficialii europeni.
- 8 iulie 2025: Ultima ședință EcoFin înainte de vacanța de vară, moment în care România trebuie să demonstreze că are un plan funcțional și susținut politic.
Riscuri majore pentru România
Nerespectarea termenelor stabilite poate avea consecințe grave:
- Suspendarea fondurilor europene nerambursabile;
- Sancțiuni bugetare și amenzi aplicate de Comisie;
- Scăderea ratingului de țară și creșterea dobânzilor pentru împrumuturi;
- Blocaj investițional și deprecierea încrederii interne și externe în economia românească.
Fondurile PNRR, în pericol
Până în februarie 2025, România atrăsese doar o treime din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (9,41 miliarde din 28,5 miliarde de euro). Bruxelles-ul semnalează că întârzierile în reforme și lipsa de predictibilitate fiscală pun în pericol continuarea plăților.
Un ultimatum cu implicații serioase
Deși Comisia oferă un termen până la 15 octombrie, mesajul este unul fără echivoc: fără măsuri concrete și rapide, România riscă izolarea economică și pierderea unor resurse vitale pentru dezvoltare. Într-un climat politic tensionat, Guvernul Bolojan este pus în fața unei decizii cruciale – asumarea unui pachet dur, dar necesar pentru viitorul economic al țării.
România trebuie să demonstreze că poate gestiona responsabil bugetul național și că reformele nu sunt doar angajamente scrise, ci realități aplicate. Viitorul fiscal al țării se joacă acum, iar Europa așteaptă dovezi, nu promisiuni.