La mai bine de trei decenii de la Revoluția din 1989 și la câteva luni de la moartea lui Ion Iliescu, noi informații ies la iveală și zguduie memoria colectivă. Generalul în rezervă Dan Voinea, omul-cheie în dosarele Revoluției și Mineriadei, susține că Iliescu era cercetat penal în momentul în care a fost adus la Comitetul Central și propulsat ca lider al României.
Ion Iliescu, cercetat penal în decembrie 1989
„Domnule, dar ăsta are dosar penal.” Așa suna avertismentul unui procuror în zilele Revoluției, conform generalului Dan Voinea. Iliescu era anchetat pentru nerespectarea unui proiect de dig în județul Ialomița, iar dosarul se afla deja la Parchetul General. Cu toate acestea, a fost adus și susținut de anumite cercuri influente drept viitor președinte al țării.
„Era prima dată când vedeai un om cercetat penal că îl aduc și-l voiau președinte unii acolo…”, spune Voinea, subliniind cât de anormal a fost momentul din punct de vedere juridic și moral.
Refuzul sistematic de a coopera cu justiția
În cadrul unui interviu acordat pentru Știrile Pro TV, generalul Voinea susține că Ion Iliescu a refuzat constant să coopereze în anchetele privind Revoluția și Mineriada. Deși citat în cele mai grave dosare ale istoriei recente, fostul președinte nu a oferit niciodată o declarație oficială.
„A refuzat orice dialog cu justiția, nu doar cu mine. Dacă era nevinovat, ar fi venit să lămurească. Dar când refuzi, e clar că ai ceva de ascuns”, a declarat Voinea cu tristețe și resemnare.
„Mi-a spus să-i citesc cărțile”
Voinea l-a întâlnit personal pe Iliescu în timpul audierilor. „Era arogant. Mi-a recomandat să-i citesc cărțile, nu să-i iau declarații”, povestește generalul. El susține că avea nevoie de o confirmare sau o infirmare oficială, nu de opinii literare, într-un context în care România cerea dreptate pentru victimele evenimentelor din ’89 și 1990.
Mineriada: ordinul telefonic și jurnalul de luptă
O probă-cheie în ancheta Mineriadei este jurnalul generalului Șchiopu, care consemna comenzile date de Ion Iliescu: solicitarea de trupe, vehicule blindate, gaze lacrimogene. Când Șchiopu i-a spus că nu e necesar să intervină armata, răspunsul a fost clar: „Domnul președinte insistă.”
„Aveam nevoie doar să confirme sau să infirme ce scria acolo. Dar a ales să tacă”, spune Dan Voinea.
Un sistem judiciar blocat
În perioada în care a condus țara, Ion Iliescu a avut control deplin asupra sistemului de justiție. A numit procurori, miniștri și alți actori-cheie care puteau opri dosarele sensibile. „Anchetele au prins contur doar în perioada lui Emil Constantinescu. Dar și el a spus că a fost învins de Securitate”, rememorează Voinea.
Crimele împotriva umanității nu se prescriu
Generalul Voinea rămâne optimist că adevărul va ieși la lumină: „Este vorba despre crime împotriva umanității. Sunt imprescriptibile.” După moartea lui Iliescu, presiunea se va muta pe ceilalți inculpați: Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu și alții care au avut un rol esențial în acele evenimente.
România are nevoie de adevăr
Răspunsurile lipsesc, dar căutarea nu trebuie să înceteze. Pentru părinții care aprind o lumânare la mormântul copiilor uciși în decembrie 1989. Pentru cei bătuți și umiliți în iunie 1990. Pentru toți cei care au sperat într-o Românie liberă și dreaptă.
Chiar dacă vinovații îmbătrânesc, chiar dacă amintirile se estompează, adevărul nu poate fi uitat. România are nevoie să știe. Pentru ca istoria să nu mai fie scrisă de cei care aleg tăcerea.